Sunt încă începătoare: e prima dată când folosesc Windows Movie Maker și nu i-am dat de capăt cum să adaug muzică la filmuleț, așa că dați drumu la piesă până urmăriți imaginile :D
Goran Bregovic - Mesecina
Asculta mai multe audio Muzica »
un duș rece și rapid la hotel și înapoi în centru cu tramvaiul (Sarajevo e primul oraș din Europa care a avut tramvai: ei spun că austro-ungarii trebuiau să experimenteze undeva :) și de aceea au încercat în Bosnia). Pe tramvai am fost sfătuiți că nu are rost să ne luăm bilet că nu te verifică nimeni :D
priveam oamenii și nu îmi puteam imagina că marea lor majoritate au fost aici in Sarajevo, în urmă cu ani, asediați, trăind cu frică, dar luptând în continuare pentru aproape 4 ani de zile sub focul sârbilor. Oameni simpli, fete frumoase, care se fardau in tramvai :)) și băieții aproape toți erau super gelați ca acum câțiva ani la noi. :)
o cină într-un local frumos, mic, fără incălzire, dar cu mâncare tare bună și oarecum tradițională.
seara, m-a ajuns oboseala și nu am fost în stare să ies în oraș. De fapt, eram atât de obosită încât vorbeam în română cu colega mea de cameră, o poloneză. Ea mă întreba What? și eu iar îi răspundeam în română, gândindu-mă ce naiba îi cu fata asta de nu mă înțelege :D :D deci...mda... :p e prima dată când mi se întâmplă să încurc limbile.
Ziua 2
De dimineață am avut tur organizat cu ghid local, care ne-a povestit multe despre război, despre realitatea actuală, ne-a spus bancuri în stilul balcanic (făcând haz de necaz: ”V-ați prins ce e cu toate găurile în pereții clădirilor din Sarajevo? Sârbii s-au gândit că avem nevoie de aer mai proaspăt!”).
Și am vizitat muzeul Tunelul Vieții.
În timpul războiului din anii 90, sârbii practic au înconjurat orașul, care se află într-o depresiune, în conjurată din toate părțile de munți înalți: practic o adevărată capcană. În imaginea de mai jos, zonele ocupate de sârbi sunt marcate cu roșu.
Și am vizitat muzeul Tunelul Vieții.
În timpul războiului din anii 90, sârbii practic au înconjurat orașul, care se află într-o depresiune, în conjurată din toate părțile de munți înalți: practic o adevărată capcană. În imaginea de mai jos, zonele ocupate de sârbi sunt marcate cu roșu.
Cum au rezistat locuitorii unui sediu de aproape 4 ani de zile??Construind un tunel de 800 m pe sub aeroport, deoarece dincolo de aeroport, bosniacii încă rezistau atacurilor sârbești.
Dintr-o casă oarecare, cu o intrare identică cu cea a unei pivnițe, pornea tunelul: construit fără utilaje, rudimentar, dar salvarea lor. Aduceau electricitate, muniție, armament, alimente și pentru cei mai puțin curajoși era și calea de scăpare. Sârbii bănuiau că existența unui astfel de tunel, dar nu l-au putut localiza, deși bombardau acea zonă. Dacă l-ar fi distrus, acesta era practic sfârșitul pentru bosnieci: războiul era pierdut.Apoi, am mai avut un tur cu autocarul prin restul de oraș, absolut minunat acum datorită ninsorii. Clădiri ciuruite de gloanțe, stadionul FK Sarajevo, locurile unde s-au ținut Jocurile Olimpice de Iarnă în 1984, cimitire comune pentru cele 3 nații - urme ale armoniei din vremea lui Tito.
Întreaga populație a Bosniei se împarte în 3 categorii: bosniecii care sunt musulmani (majoritatea), bosnieci sârbi - ortodocși. și bosnieci croați care sunt catolici. Fiecare din aceste categorii are un președinte propriu. Timp de 4 ani, fiecare are 8 luni în care este personajul principal în conducerea statului. De asemenea, mai este o persoană numită de Uniunea Europeană, de obicei, un străin, care are rolul de a observa evoluția țării, dar care practic are mai multă putere de decizie decât președinții și prim-miniștrii. De asemenea, au 5 sau 6 Parlamente și sincer, cred că trebuie să fii bosniac pentru a înțelege cum se iau deciziile în țara aia, pentru că e destul de complicat. Oricum, corupția și profitorii de război sunt subiectele principale din politică.
A doua zi, bagaj și fuga înapoi spre Ljubljana.
Mi-a plăcut foarte mult. Am aflat atât de multe..am înțeles ce a fost cu războiul ăla nenorocit, am văzut locuri frumoase, și am savurat puțin aer balcanic... plus că am cumpărat cadouri de Crăciun pentru cei de acasă!! :)
